Johannes Brahms (1833-1897)
Johannes Brahms a fost o persoană extrem de talentată, complexă și emotivă. Provenea dintr-o familie din clasa mijlocie inferioară din Hamburg și a devenit, împotriva voinței tatălui său, muzician în Filarmonica de Stat, cântând la contrabas, corn și flaut. Tatăl său îi oferise lui Johannes prima pregătire muzicală. Începând din 1840, a studiat pianul cu Otto Cossel, care se plângea de Johannes, pe atunci în vârstă de nouă ani, spunând că „ar putea fi un interpret atât de bun, dar nu se oprește din compozițiile sale nesfârșite”.
La 17 ani, Brahms l-a cunoscut pe violonistul maghiar Ede Reményi și l-a acompaniat în numeroase recitaluri în următorii ani. Aceasta a fost introducerea sa în muzica „în stil țigănesc”, precum Czárdás, dansuri populare tradiționale maghiare. Acest lucru a dus, în cele din urmă, la compunerea a două seturi celebre de Dansuri maghiare, datate 1869 și 1880.
În 1853, Brahms a continuat să colaboreze cu Ede Reményi și, în cele din urmă, a obținut sprijinul și îndrumarea lui Robert și Clara Schumann. A ajuns să locuiască împreună cu Clara la Düsseldorf, dedicându-i-se în totalitate, pe fondul tulburărilor mentale în progresie ale lui Robert. După moartea lui Robert, cei doi au rămas prieteni apropiați. Brahms nu s-a căsătorit niciodată și s-a concentrat în principal asupra activității sale de compozitor.
La maturitate a ajuns să fie apreciat ca un compozitor eminent, pianist virtuoz și dirijor al perioadei romantice de mijloc. Muzica sa se remarca prin contrapunct expresiv, disonanțe mai libere, vitalitate ritmică și, în același timp, respectarea formelor tradiționale. Operele sale includ patru simfonii, patru concerte, un requiem, numeroase piese de muzică de cameră și sute de aranjamente ale cântecelor populare și de Lieder (cântece de artă germane).
Deși inovator, a fost considerat conservator în „Războiul romanticii”, care a implicat contraargumente din partea anturajului lui Franz Liszt. Însă operele sale au avut succes pe termen lung, aducându-i un cerc de susținători, prieteni și muzicieni. Spre sfârșitul vieții, s-a gândit să se retragă din compoziție, dar a continuat să scrie muzică de cameră pentru muzicieni de renume.
Dansuri maghiare, 1858-68 (nr. 1-10).
mp3
flac
Dansuri maghiare, 1868 (nr. 11-21).
mp3
flac
Sonata pentru pian nr. 1, op. 1.
mp3
flac
Simfonia nr. 3, op. 90.
mp3
flac
Cântec de leagăn, „Guten Abend, gute Nacht” („Bună seara, noapte bună”), op. 49, nr. 4, 1868.
mp3
flac
Toate au fost produse cu instrumente virtuale.
Domeniu public